Aceasta a fost prima mea mobilitate Erasmus de una singură (mai participasem la o mobilitate de scurtă durată, însă de grup, tot la o universitate parteneră din Paris) și m-am bucurat mult să o trăiesc (în ciuda regretului că nu am reușit să aplic mai devreme). Mi s-a părut o experiență formatoare atât uman, cât și academic, pentru că am reușit să îmi fac prieteni la căminul unde am locuit, să călătoresc și să vizitez, să văd spectacole și să intuiesc (măcar) o dimensiune a teatrului occidental. În relație cu cercetarea mea, atât accesul la bibliotecă și la resurse, cât și contactul cu oamenii – fie ei profesori sau dramaturgi – a fost de mare ajutor pentru demitizarea unor aspecte, dar și pentru crearea unor noi conexiuni și limpezirea unor direcții din lucrarea de doctorat.
Cu siguranță, în experiența erasmus, am învățat să gestionez mai bine planurile de călătorie, partea de birocrație și de organizare, propriu-zise, dar și relaționarea cu alți colegi. M-am bucurat mult să descopăr și să învăț, să fiu mai deschisă și mai prezentă. Simt că am avut suficient timp nu doar pentru cercetare (care îmi lipsea adesea în țară), cât și pentru a lua contact cu Parisul cultural (muzee, teatre, cartiere, expoziții, biblioteci, cimitirele istorice, etc).
Recomand experiența (pe care sper să o repet în acest an) pentru o combinație ideală de (re)descoperire personală, umană, academică și artistică.